7 iul. 2012

Experiente noi spre mare


Jurnal de vacanta (scris cu intarziere) 
Luna iunie- episod 7


  Mie si consortului ne place Neptun. E frumos organizata, pusa la punct, cu trotuare noi (numai bune pentru plimbat copil in carut), banci, e curata, cu multa padure si lacuri, o statiune care se umple de copii micii si de oameni in varsta , cu bani veniti la tratament. Marea Neagra e albastra- turcoaz sau stravezie sau nervoasa si inspumata.
  Am revenit cu drag, anul acesta in formula de 2 plus M plus bunica, intr-o vacanta de 5 zile la mare, cu o scurta oprire la strabunica si alta la nasi.
  Mamaia mea, strabunica lui Mihnea, e o supravietuitoare, o persoana care indiferent de circumstante, de greutatile vietii, de pierderile suferite ea a ramas tot optimista. Ea stie sa isi organizeze cel mai bine veniturile si in acelasi timp sa fie ospitaliera cu cei care ii calca pragul casei, face repede o cafea, scoate o cutie de bomboane primita cadou si pastrata pentru musafiri. E la zi cu darile, cu tratamentul medicamentos, poarta prin genti cate ceva dulce si e darnica cu copii de pe strada si cu femeile "mai sarace ca ea sau mai batrane" (:)) si ea are 82 de ani)
   Mai uita elemente din prezent, (se mai amaraste) dar e sanatoasa, frumoasa, plina de povesti.
  I-am mostenit forma nasului, a picioarele, inaltimea, organizarea veniturilor. Optimismul din pacate l-a furat tata pe tot, eu ma "bucur" de realismul femeilor din partea mamei.



  Am oprit la nasii de casatorie, care au o fata frumoasa si vesela, un catel haios, o casa primitoare.


  Nu sunt un fan al animalelor, le privesc de la distanta, ma amuz pe seama lor si atat. Dar Mihnea a fost impresionat de Sara, l-am lasat sa se joace in voie, sub observatia noastra si asigurarea ca nu pateste nimic.

   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu